Prima pagină » Uncategorized » Lucrari de licenta ASE – Achizitii si fuziuni in sistemul bancar international

Lucrari de licenta ASE – Achizitii si fuziuni in sistemul bancar international

La inceputul noului mileniu lumea traverseaza o perioada de refaceri profunde, crize sociale, economice, financiare, schimbari de regimuri politice si modificarea structurii economice globale. Fluxurile financiare internationale au cunoscut o ampla expansiune, atat in interiorul economiilor fiecarei tari, cat si la nivel global integrand in aceasta miscare continente si regiune aflate geografic la mare departare unele de altele.In ultimii ani integrarea economica globala a fost accelerata pe mai multe niveluri, viteza caracterizand aceste vremuri. Daca liberalizarea comertului inceputa cu mult timp in urma, continua si astazi, in sfera finantelor schimbarile au fost atat de mari, practic nemaintalnite in instoria sistemelor financiare. Aceasta impune ca globalizarea financiara sa fie insotita de o continua si rapida crestere/dezvoltare a schimbului mondial de bunuri si servicii. Fluxul schimburilor comerciale a fost insotit de un flux al capitalurilor.

            Fuziunea societatilor bancare s-a impus ca o metoda moderna de gestionare a riscului global de creditare atat in cadrul fiecarei tari cat si la scara internationala. Noua entitate bancara realizata in urma fuziunii dispune de un capital consolidat, care acopera mai bine pierderile determinate de producerea riscului de creditare.

            Globalizarea si internationalizarea creditului bancar a dus la:

–          diversificarea produselor „credit” atat pentru clientele corporatista cat si pentru gospodarii si stat;

–          dezvoltarea tranzactiilor printr-un suport tehnologic conectat la retelele informatice si tehnologiile IT;

–          scaderea pretului creditului, proces vizibil in tarile membre Uniunii Europene, influentat atat de ritmul economisirii interne, specific pentru fiecare tara, dar si de inflatie, fiscalitate si politica monetara a tarilor respective;

–          dezvoltarea creditului de consum si a creditului ipotecar;

–          cresterea elasticitatii cererii pentru produse „credit”.

Activitatea de fuziuni si achizitii in Europa se incadreaza in diferite tipare, functie de:

–          sectoarele de piata implicate (banci mutuale, banci propiretate publica, banci de economii);

–          marimea pietei respective;

–          marimea relativa a institutiilor, raportat la nivelul international cu alte piete si segmente specifice;

–          dezvoltarea si integrarea tehnologiilor IT, specifica fiecarei institutii financiare.

            Activitatea de fuziuni si achizitii in Europa se incadreaza in diferite tipare, functie de:
a) sectoarele de piata implicate (banci mutuale , banci proprietate publica, banci de economii);
b) marimea pietei respective;
c) marimea relativa a institutiilor, raportat la nivel international cu alte piete si segmente specifice;
d) dezvoltarea si integrarea tehnologiilor IT, specifica fiecarei insitutii financiare.

Tarile Uniunii Europene au o experienta proprie in ceea ce priveste ritmul si istoria restructurarii sistemelor bancare. La sfarsitul anilor ’80 si inceputul anilor ’90 procesul de restructurare si concentrare bancara a avut loc in tari mici ale Uniunii Europene, cum ar fi: Danemarca si Olanda. Acest proces a condus la crearea unor largi institutii nationale pregatite pentru competitie in cadrul unei piete unice, sau ca o parte regionala a acesteia. La inceputul anilor ’90, in plina criza a sistemului bancar scandinav, fuziunile si achizitiile au creat largi institutii in Suedia si Finlanda. Bancile din Marea Britanie deloc mici, in comparatie cu institutii financiare internationale similare au cunoscut un ciclu de fuziuni si achizitii la sfarsitul anilor ’80 si inceputul anilor ’90. In Spania un proces similar a avut loc la inceputul anilor ’90, implicand in special bancile de economii. In aceeasi perioada mai multe tari au intreprins eforturi pentru privatizarea unora din marile banci proprietate publica, prin

atragerea investitorilor privati.

Impreuna eforturile de privatizare si „demutualizarea” au crescut interesul pentru fuziuni si achizitii bancare, crescand numarul institutiilor participante. Un alt model de fuziuni si achizitii bancare este caracterizat de expansiunea geografica a marilor banci europene in cadrul pietelor emergente (in formare) cum ar fi Asia de Sud-Est, Europa Centrala si de Est si America Latina a institutiilor financiare. Bancile din tarile membre Uniunii Europene s-au extins in tarile emergente, indeosebi in acelea in care intre state au existat legaturi istorice (cum ar fi banci din Italia, Spania si Portugalia in America Latina si de asemenea, in Europa Centrala si de Est cu mai multa precautie). Modelul reflecta actiunea

convergenta a mai multor factori printre care:
a) modelul de dezvoltare economica centru – periferie;
b) istoric: fostele colonii;
c) psihologic: frica de comunism;
d) structura de productie.

Bancile care opereaza in pietele caracterizate de o mare concentrare bancara practica de obicei dobanzi mari la imprumuturile pentru micile afaceri si platesc dobanzi reduse la depozitele colectate prin operatiuni de retail (de la gospodarii). Evolutiile recente arata ca:

–          noile canale de distributie a produselor si serviciilor bancare fac ca pietele bancare locale sa fie mult mai contestabile;

–          dereglementarea a dus la cresterea competitiei pe pietele locale;

–          produsele bancare devenite marfuri au facut competitia mult mai perfecta decat in trecut si totodata au modificat structura pietei.

Studiile asupra fuziunilor si achizitiilor bancare au incercat sa identifice scopul economic al acestora. A rezultat ca ineficienta este comuna bancilor, iar fuziunile interne intre parteneri de aceeasi dimensiune semnifica incercarea de imbunatatire a eficientei bancare (ceea ce literatura de specialitate numeste X-efficiecy ). X-efficiency nu se realizeaza automat, decat printr-o atenta sincronizare a eforturilor si efectelor, fuziunile si achizitiile reprezentand o excelenta modalitate de reorganizare a activitatilor bancilor in vederea realizarii unei eficiente crescute. In general, examinand scopul economic al proceselor de fuziuni si achizitii bancare acesta este de crestere a profitabilitatii noii entitati formate. Beneficiile rezultate din ajustarea costurilor de exploatare pot fi estimate mai usor in ceea ce priveste fuziunea dintre institutiile financiare interne, in timp ce in cazul grupurilor financiare sunt anticipate veniturile viitoare din desfasurarea intregii game de activitati specifice grupului nou format. O imagine asupra costurilor poate fi impusa de structura acestora (raporta la obiectul de activitate al institutiei respective) combinat cu informatiile cronologice referitoare la costurile anuale nominale,  preluate din evidenta contabila.

Masurand valoarea fuziunilor si achizitiilor bancare raportat la activele sistemului bancar intern avem informatii referitoare la impactul fuziunilor si achizitiilor in sistemele bancare din fiecare tara. Valoarea fuziunilor si achizitiilor bancare, poate fi expresia valorii nominale a tranzactiilor. In raportul trimestrial al Bancii Reglementelor Internationale, la nivelul lunii august 1999, valoarea fuziunilor si achizitiilor din industria bancara este exprimata in miliarde USD. Raportul arata o crestere a valorii fuziunilor si achizitiilor la 17,5 miliarde USD in 1991 – 1992, apoi o scadere a acesteia la 14,6 miliarde USD in 1993 – 1994, urmata de o noua crestere de la 19,1 miliarde in 1995 – 1996 la 100,4 miliarde USD in 1997 – 1998, pentru zona euro (exclusiv Austria, Irlanda, Luxembourg si Portugalia). Sistemul bancar european a traversat o perioada de 10 ani in care nivelul internationalizarii bancare pe calea fuziunilor si achizitiilor a fost foarte inalt, chiar si in comparatie cu cel din S.U.A.

Ratiunile economice cele mai importante in cazul proceselor de achizitii si fuziuni vizeaza:
1. Scaderea costurilor bazata pe economiile la scara in care eficienta costurilor este realizata prin scaderea costului mediu pe unitate.

Variatia marimii optime este influentata de progresul factorilor technologici si de dereglementarea bancara care permite noi forme de organizare de o marime considerabila.
2. Dezvoltarea brandului (numelui comercial) pe baza unor economii la scara.

Marimea poate permite recunoasterea mai eficienta a brandului la un cost mai scazut. Aceasta este un tip special de economie la scara in legatura cu costurile de marketing per unitatea de produs, avand in vedere faptul ca brandul reprezinta o potentiala sursa de avntaj competitiv pentru viitor, cand consumatorii de servicii financiare vor puteagasi pe interne o

larga oferta, cu ajutorul noilor “integratori”.
3. Venituri bazate pe economii la scara.

Marimea bancii si a capitalurilor proprii vor permite acordarea unor credite mari si subscrierea unor titluri de valoare cu un impact pozitiv asupra cererii pentru astfel de titluri. In contextul Euro si al integrarii pietelor de capital marimea va reprezenta o sursa de

competitivitate si avantaj.
4. Siguranta neta bazata pe economii la scara.

Daca o banca devine foarte mare devine ceea ce se chiama “too big too fail” sau “prea mare pentru a fi falimentata” de catre autoritati. Aceasta furnizeaza un avantaj competitiv in conditiile atat a unui cost scazut pentru un anumit nivel al capitalului si riscului, cat si pozitii

 largi acceptate de parteneri.
5. Costuri bazate pe realizarea de economii.

Eficienta costurilor se realizeaza prin oferirea unei largi game de produse financiare clientilor de baza. Aceasta poate genera costuri fixe mari in oferirea de baze de date sau echipamente care pot fi utilizate pentru o gama larga de servicii.
6. Venituri care au la baza realizarea de economii.

Se spera intr-o vanzare incrucisata a noilor produse catre aceesi baza de clienti. (ex.

Produse bancare si de asigurari).
7. X-Efficiency

Aceasta se refera de fapt la un volum dat al iesirilor cand o firma nu opereaza cu un cost maxim al eficientei, de fapt la pragul de rentabilitate sub care exploatarea genereaza pierderi. (ex. O structura prea mare a costurilor). Aceasta sursa de eficienta este adesea citata ca prima motivatie pentru fuziunile interne, cand doua banci fuzioneaza pentru a-si coordona mai usor reducerea marimii retelei de sucursale formata dupa fuziunea entitatilor.

Puterea pietei. Fuziunile pe orizontala reduce numarul firmelor care opereaza in piata si poate conduce la reducerea competitiei si la cresterea marjelor de profit. Fuziunile intre industrii poate permite un profit mai mare legat de faptul ca firmele pot oferi o gama mai larga de produse. O lunga serii de studii au incercat sa masoare impactul concentrarii asupra marjelor creditului si a depozitelor. Intradevar beneficiile asteptate din eficienta costului pot fi creeate de concentrare care poate facilita acordul dintre cost si performanata si creea marje mari la credite si depozite. Evaluarea impactului concentrarii asupra pretului trebuie sa tina cont de prezenta bancilor cooperative si de gradul de contestabilitate (exprima lejeritatea cu care noii competitori pot intra in piata. Remarcam ca in Germania, Franta, Spania aceste institutii luptand pentru marime tind sa-si reduca marjele atragand o parte din profitul bancilor comerciale private. Situatiile pot evolua in asa fel incat o parte din aceste institutii isi schimba statutul lor legal (ex. In Marea Britanie marile societati de constructii au devenit plcs). Deasemenea dereglementarea inceputa in 1980 si creearea pietei fondurilor mutuale a redus abilitatea bancilor de a creste marjele la depozite iar accesul marilor companii la piata de capital prin subscrierea de hartii de valoare si obligatiuni a redus potentialul impact asupra marjelor creditului. In Marea Britanie cererea pentru servicii de plati si cash si accesul la credite a intreprinderilor mici si mijlocii este in primul rand satisfacuta de sucursalele locale

ale bancilor.
8. Apararea contra preluarilor pe baza economiilor la scara.

Nu poate fi evidentiata o legatura directa intre marimea unei banci si probabilitatea ca aceasta sa participe la un proces de fuziune.

9. Beneficiile fuziunilor si achizitiilor.

Rezultatele studiilor asupra fuziunilor din Europa indica ca fuziunile interne printre parteneri de capital egal semnifica o imbunatatire a performantei bancilor fuzionate pentru realizarea X-Efficiency. Deasemenea castiguri mari sunt obtinute cand ineficienta unora din

banci este pronuntata.

O alta parte a literaturii de specialitate analizeaza impactul fuziunilor asupra valorii actiunilor pe piata de capital. Multe studii au incercat sa observe o relatie pozitiva intre fuziune si siguranta stocului de actiuni, mai mult se observa ca siguranta se transfera de la

firma achizitoare la firma achizitionata.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: