Prima pagină » Uncategorized » Definirea şi evoluţia culturii organizaţionale

Definirea şi evoluţia culturii organizaţionale

Fiecare organizaţie se caracterizează nu numai prin structura şi tehnologiile folosite, dar şi printr-o cultură. Cultura organizaţiei se formează din trecutul şi prezentul acesteia, din persoanele care activează la moment în companie, de tehnologii şi resurse, precum şi din scopurile, obiectivele şi valorile celor care lucrează în organizaţie.

Dat fiind faptul că fiecare organizaţie are o combinaţie diferită de elemente menţionate mai sus, fiecare va avea o cultură unică. Această cultură în literatura de specialitate poate fi determinată prin mai multe expresii: cultura organizaţională, cultura corporativă, cultură managerială, cultură de întreprindere, identitate de întreprindere etc.

Cultura organizaţională reprezintă un sistem de valori şi concepte, partajate de toţi lucrătorii unei organizaţii, care determină comportamentul lor şi caracterul activităţii firmei.

 

La rândul său, aceste concepte şi valori determină normele care apar şi modelele de comportament care reies din aceste norme. Termenul partajate nu înseamnă neapărat că membrii organizaţiei au ajuns la un acord unanim acceptat asupra acestor probleme, deşi acest lucru se poate întâmpla. El înseamnă mai degrabă, că ei au fost expuşi în acelaşi timp la ele şi că au un minim de înţelegere continuă a lor.

Ajunşi în organizaţie cu propriile sale idei despre oameni, despre bunăstare şi fericire, despre relaţiile dintre şefi şi subalterni personalul îşi propagă convingerile sale asimilând în acelaşi timp obiceiurile, regulile, restricţiile existente în cadrul acesteia. Din acest amestec de convingeri, idealuri, comportamente şi limbaje se naşte cultura fiecărei organizaţii.

Purtătorii culturii organizaţionale sunt oamenii. Însă în organizaţie cu o cultură organizaţională deja formată ea se abstractează de la oameni şi devine un atribut al firmei, o componentă al ei, care are un impact puternic asupra membrilor colectivului, transformând comportamentul lor în corespundere cu normele şi valorile, ce constituie temelia ei.

Sunt importante următoarele caracteristici ale culturii organizaţionale[1]:

  • Cultura reprezintă un adevărat „mod de viaţă” pentru membrii organizaţiei, care consideră adeseori influenţa sa ca fiind înţeleasă de la sine. Cultura unei organizaţii devine evidentă, în mod frecvent, numai atunci când este comparată cu cea din alte organizaţii sau atunci când este supusă schimbării.
  • Deoarece cultura implică ipoteze, valori şi credinţe de bază, ea tinde să fie destul de stabilă în timp. În plus, o dată ce o cultură este bine stabilită, ea poate persista în ciuda fluctuaţiei personalului, asigurând o continuitate socială.
  • Conţinutul unei culturi poate implica factori interni dar şi externi organizaţiei. Intern, o cultură poate sprijini inovaţia, asumarea de riscuri sau secretul informaţiei. Extern, o cultură poate sprijini lozinca „Clientul înainte de toate” sau comportamentul lipsit de etică faţă de concurenţi.
  • Cultura poate avea un impact foarte mare asupra performanţei organizaţionale şi a satisfacţiei membrilor săi.

[1]Johns G. ”Comportament organizaţional”, Bucureşti, Economica,1998.

 

 

 


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: