Prima pagină » Uncategorized » Categoriile de preţuri şi structura preţurilor

Categoriile de preţuri şi structura preţurilor

Ţinând seama de stadiile şi verigile pe care le parcurg mărfurile în mişcarea lor de la producător la consumator, de variaţia mărimii cheltuielilor în funcţie de aceste stadii, de particularităţile circulaţiei mărfurilor (unele circulă numai între agenţii economici, altele ajung la consumatorul final), de elementele structurale ale preţurilor şi de deosebirile dintre sfera producţiei şi cea a serviciilor, în practica economică se folosesc mai multe categorii de preţuri şi anume:

– preţuri cu ridicata;

– preţuri cu amănuntul;

– tarife.

a) Preţurile cu ridicata sunt preţurile care se negociază şi la care circulă produsele, în general, între agenţii economici. Ele cuprind costurile şi profitul, ca regulă generală, iar unele produse, precizate prin acte normative, preţurile cu ridicata cuprind şi accizele datorate bugetului de stat.

Preţurile cu ridicata sunt legate în special de producătorii de bunuri materiale. Ei negociază nivelul acestor preţuri cu beneficiarii, în funcţie de cerere şi ofertă. Dar, în circuitul unor mărfuri de la producători până la consumatori se interpun mai multe categorii de intermediari: o societate comercială cu ridicata (en gros) şi alta cu amănuntul (en detail). În aceste cazuri, preţurile cu ridicata trebuie negociate între unităţile comerciale respective. În ultimă instanţă obiectul negocierii nu-l constituie preţul propriu-zis, mărimea adaosului comercial (comisionului) ce îi revine unităţii cu ridicata şi care se cuprinde în preţul facturat către societatea comercială cu amănuntul.

În alte situaţii, producătorii îşi desfac produsele prin magazine proprii. Livrarea produselor către aceste magazine se face tot la preţuri cu ridicata, iar magazinele desfac produsele la preţuri cu amănuntul. Având în vedere particularităţile circulaţiei mărfurilor, preţurile cu ridicata pot fi de două feluri şi cu două niveluri:

preţuri cu ridicata ce revin unităţilor producătoare şi care marchează sfârşitul procesului de producţie. Ele trebuie să asigure acestora acoperirea costurilor de producţie şi obţinerea unei rate de profit, în funcţie de concurenţa de pe piaţă, precum şi realizarea accizelor datorate statului, după caz. Aceste preţuri sunt întâlnite în raporturile de vânzare-cumpărare dintre unităţile din ramurile producţiei materiale, dintre aceste unităţi şi unităţile comerciale cu ridicata, precum şi dintre unităţile producătoare şi magazinele proprii;

preţurile cu ridicata ce revin unităţilor comerţului cu ridicata, practicate la livrarea produselor de către aceste unităţi comerciale către unităţile comerciale cu amănuntul sau de alimentaţie publică (sau de către alte unităţi comerciale cu ridicata). Ele cuprind, în plus, faţă de preţurile cu ridicata ce revin producătorilor, adaosul comercial (comisionul) aferent unităţii comerciale cu ridicata.

Preţurile cu ridicata nu conţin taxa pe valoare adăugată, dar ele constituie baza de impozitare, baza de calcul pentru această taxă. La preţurile cu ridicata se aplică cota de 19 %, în cazul produselor livrate la intern ori cota zero pentru livrările de produse la export. Sunt şi unele produse scutite, pentru care nu se calculează taxa pe valoarea adăugată.

Unităţile comerţului cu ridicata pot vinde produse şi direct populaţiei. În acest caz, preţul cuprinde şi taxa pe valoare adăugată.

b) Preţurile cu amănuntul sunt preţurile la care se desfac sau se revând populaţiei diferite produse de către unităţile comerciale specializate sau de către magazinele proprii ale unităţilor producătoare. Preţurile cu amănuntul se aplică şi la vânzările prin reţeaua comerţului cu amănuntul către unităţile de stat, cooperatiste sau private şi organizaţii obşteşti. Aceste preţuri se practică mai ales pentru produsele destinate consumului neproductiv.

Din punct de vedere al structurii, ele sunt cele mai complexe, cuprinzând pe lângă costuri, profit, accize (după caz), adaos comercial (comision) aferent unităţii comerciale cu ridicata (după caz) şi adaosul comercial (comisionul) cuvenit unităţii comerciale cu amănuntul, precum şi taxa pe valoare adăugată, calculată şi colectată din toate stadiile anterioare.

Preţul cu amănuntul marchează sfârşitul circuitului mărfurilor care intră în consumul final.         Similare preţurilor cu amănuntul, sub aspectul domeniului de aplicare şi al structurii, sunt preţurile de alimentaţie publică. Şi ele se practică pentru mărfurile destinate consumului final, consum ce se realizează însă pe loc, în cadrul unităţilor de alimentaţie publică. Aceste unităţi se pot aproviziona, după caz, direct de la producători, din reţeaua comerţului cu ridicata sau chiar din reţeaua comerţului cu amănuntul. Adaosul de alimentaţie publică cuprins în aceste preţuri se deosebeşte de adaosul comercial din preţurile cu amănuntul, nu numai din punct de vedere al mărimii, ci şi prin diferenţierea sa de la local la local în funcţie de categoria de confort şi în raport cu gradul de preparare a produselor ce se desfac prin unităţile de alimentaţie publică. De asemenea, unităţile din categoriile superioare adaugă la preţurile de alimentaţie publică remiza şi, după caz, taxa de serviciu potrivit dispoziţiilor legale.

c) Tarifele reprezintă categoria de preţuri care se practică într-un anumit domeniu specific de activitate, în domeniul prestărilor de servicii. În funcţie de categoria beneficiarului, tarifele au caracterul de preţuri cu ridicata (când serviciile se prestează, de regulă, agenţilor economici) sau de preţuri cu amănuntul.

În ceea ce priveşte preţurile cu ridicata ale produselor provenite din import (PPI), acestea sunt formate din: valoarea în vamă (rezultată prin transformarea în lei, la cursul de schimb în vigoare, a preţului extern, în condiţiile de livrare franco-frontieră română), taxa vamală, alte taxe şi accize datorate, după caz. La aceste preţuri se calculează, de regulă, un comision cuvenit unităţii importatoare. Formarea celorlalte preţuri (cu ridicata, cu amănuntul sau de alimentaţie publică) pentru produsele importate este similară formării preţurilor interne în funcţie de natura bunurilor şi circuitului lor. Pentru a înlesni înţelegerea modului de formare a preţurilor, se prezintă structura preţurilor produselor interne şi a preţurilor produselor din import (figura 1.1 şi 1.2).

Preţurile cu ridicata ce revin producătorilor şi unităţilor comerciale cu ridicata nu conţin TVA. Ele constituie doar baza pentru calculul TVA, care se va cuprinde numai în preţul final. Dar fiecare furnizor (unitate producătoare sau comercială cu ridicata) consemnează în factură, separat de preţul cu ridicata, TVA aferentă pe care o încasează de la beneficiari şi pe care o datorează bugetului de stat. Deci beneficiarii achită furnizorilor preţul cu ridicata plus TVA. La fiecare unitate plătitoare de TVA, suma de plată se stabileşte însă ca diferenţă între TVA aferentă vânzărilor, TVA (colectată) şi TVA (deductibilă) aferentă cumpărărilor, care s-a achitat pe bază de factură furnizorilor.

 


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: