Acasă » Uncategorized » Contabilitatea clientilor

Contabilitatea clientilor


Introducere

Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si a creantelor unitatii patrimoniale, in relatiile acesteia cu : furnizorii, clientii, salariatii, bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale, bugetele locale, fondurile speciale, unitatile din cadrul grupului, asociatii, debitorii, creditorii, alte persoane fizice si juridice.


Cuprins

Introducere…………………………………………………

pag. 2

1. Introducere in contabilitatea clientilor……………….

pag. 3

1.1. Structura creantelor……………………………….

pag. 6

2. Contabilitatea decontarilor cu clientii………………..

pag. 8

2.1. Contul 411 Clienti…………………………………

pag. 8

2.2. Contul 418 Clienti facturi de intocmit…………..

pag. 13

2.3. Contul 413 Efecte de primit………………………

pag. 15

2.4. Contul 4118 Clienti incerti……………………….

pag. 16

2.5. Contul 419 Clienti – creditori ……………………

pag. 18

3. Aplicatii………………………………………………….

pag. 20

4. Studiu de caz…………………………………………….

pag. 29

Anexe………………………………………………………..

pag. 36

Bibliografie…………………………………………………

pag. 41



 

Relaţiile unităţilor patrimoniale cu alte persoane juridice şi fizice, conduc la creanţe şi datorii. Cea mai mare parte a creanţelor agenţilor economici sunt legate direct de exploatare, adică din acel domeniu care face obiectul principal al funcţionării lor. Creanţele faţă de clienţi rezultă ca urmare a vânzării producţiei, respectiv realizării lucrărilor şi a serviciilor şi au în contrapartidă venituri din exploatare.

Contabilitatea furnizorilor si a clientilor, precum si a celorlalte datorii si creante, se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica in parte.

{n contabilitatea clientilor, se inregistreaza operatiunile patrimoniale privind livrarile de marfuri si produse, lucrarile executate si serviciile prestate, precum si alte operatiuni efectuate, de regula, pe baza contractelor incheiate cu acestia.

Creanţele inteprinderii faţă de clienţii ei îşi au izvorul în schimbul de consimţământ concretizat într-o comandă fermă din partea clientului şi acceptată de către producător sau având ca bază contractele încheiate. Creanţele devin certe, sigure, în momentul transferului de proprietate pentru vânzări şi în momentul realizării lor pentru lucrări şi servicii. Transferul de proprietate se produce, deci, în momentul livrări bunurilor, respectiv în momentul realizări lucrărilor sau prestaţiilor  de servicii, moment care corespunde cu facturarea.

Efectele comerciale de primit reprezintă drepturile de creanţă stabilite pe bază de cambii, bilete la ordin, trate , waranturi, cec-uri şi alte efecte comerciale primite de la clienţi în contul creanţelor. Ele reprezintă forme de credit comercial acordat de unităţile patrimoniale terţilor şi instrumente de plată.

Lucrarea de fata isi propune sa abordeze din perimetrul contabilitatii tertilor latura „contabilitatii clientilor”.
1. Introducere în contabilitatea clienţilor

Relaţiile unităţilor patrimoniale cu alte persoane juridice şi fizice, conduc la creanţe şi datorii. Cea mai mare parte a creanţelor agenţilor economici sunt legate direct de exploatare, adică din acel domeniu care face obiectul principal al funcţionării lor. Creanţele faţă de clienţi rezultă ca urmare a vânzării producţiei, respectiv realizării lucrărilor şi a serviciilor şi au în contrapartidă venituri din exploatare.

Creanţele inteprinderi faţă de clienţii ei îşi au izvorul în schimbul de consimţământ concretizat într-o comandă fermă din partea clientului şi acceptată de către producător sau având ca bază contractele încheiate. Creanţele devin certe, sigure, în momentul transferului de proprietate pentru vânzări şi în momentul realizării lor pentru lucrări şi servicii. Transferul de proprietate se produce, deci, în momentul livrări bunurilor, respectiv în momentul realizări lucrărilor sau prestaţiilor  de servicii, moment care corespunde cu facturarea.

Pe baza facturii, creanţele se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare în patrimoniu care corespunde cu valoarea lor nominală, adică cu totalul de plată adică valoarea sau preţul negociat plus TVA care se va aplica doar operaţiilor supuse impozitări. In cazul în care se acordă reduceri comerciale, valoarea nominală este dată de netul comercial, la care se va adăuga şi TVA. În situaţia în care se acordă clienţilor şi reduceri financiare, valoarea nominală a creanţei este dată tot de netul comercial, scontul acordat înregistrându-se  separat ca şi o cheltuială financiară. Scontul va reduce valoarea creanţei iniţiale printr-o înregistrare ulterioară, cel mai adesea sconturile de decontare se acordă a posterior printr-o factură de reducere.

Creanţele în devize se înregistrează în contabilitate în lei, la cursul de schimb în vigoare la data efectuări operaţiunilor. Diferenţele  de curs valutar, între data înregistrări creanţelor în devize şi data încasări lor, se înregistrează ca şi venituri sau cheltuieli financiare, după cum diferenţele sunt favorabile sau nefavorabile.

După perioada de timp la care se referă, creanţele şi datoriile se împart în:

  • creanţe şi datorii pe termen scurt , cu perioadă de decontare mai mică de un an;
  • creanţe şi datorii pe termen mediu, cu o perioadă de decontare între 1-5 Ani;
  • creanţe şi datorii pe termen lung, cu o perioadă de decontare mai mare de 5 ani.

Creanţele şi datoriile pe termen lung şi mediu se încadrează în categoria imobilizărilor financiare (titluri de participare, titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu, creanţe legate de participaţii, împrumuturi acordate pe termen lung).

Creanţele pe termen scurt sunt generate de desfăşurarea activităţi de exploatare şi creanţele asimilate, care au în contrapartidă veniturile din exploatare şi conturile fără incidenţă asupra contului de rezultate şi cuprind: creanţe comerciale; creanţe din gestiunea titlurilor de plasament şi alte titluri de valori reprezentând componente ale trezoreriei; creanţe din decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii, care mai sunt denumite şi creanţe în afara grupului de exploatare.

Pentru înregistrarea creanţelor  se folosesc conturi din clasa 4 „ Conturi de terţi” din care face parte şi grupa de conturi: 41 „Clienţi şi conturi asimilate”.

Conturile de creante evidentiaza relatiile de decontare cu clientii si alte terte persoane privind creantele unitatii patrimoniale. Acestea au functie contabila de activ. {n debitul lor se inregistreaza crearea creantelor asupra tertilor privind bunurile v@ndute, efectele comerciale primite, avansurile si aconturile acordate, precum cele asupra actionarilor din operatiunile privind capitalul subscris si nevarsat. Se crediteaza la decontarea creantelor prin incasare sau anulare. Soldul conturilor este debitor si reprezinta creantele unitatii patrimoniale asupra tertelor persoane.

Prin structura sa, sistemul de conturi se diferentiaza pe categorii de creante, iar in cadrul fiecarei categorii conturile analitice se creeaza pe fiecare persoana fizica sau juridica.

De asemena, conturile analitice se grupeaza si pe termene de incasare iar creantele incerete sau in litigii sunt evidentiate distinct.

Pe exemplul contului 411 „Clienti”, mecanismul de functionare a conturilor de creante se prezinta astfel:

 

Exemple:

1) Se v@nd clientilor pe credit comercial produse finite in valoare de 200.000 lei pret de v@nzare. Operatia determina o crestere a creantei asupra clientilor (+A), inregistrata in debitul contului 411 „Clienti”, si o realizare a venitului din v@nzarea produselor (+P) evidentiata in creditul contului 701 „Venituri din v@nzarea produselor finite”, rezult@nd urmatoarea formula contabila:

2) Din extrasul de cont primit de la banca rezulta incasarea clientului pentru valoarea de 190.000 lei. Operatia are ca efect cresterea disponibilului din contul de la banca, reflectata in debitul contului 512 „Conturi curente la banci” si, totodata, o micsorare a creantei asupra clientilor (-A), inregistrata in creditul contului 411 „Clienti”, astfel:

Reflectarea in forma sistematica a inregistrarilor cronologice de mai sus se prezinta astfel:
Pentru evaluarea creanţelor şi a datoriilor se folosesc trei metode sau reguli în funcţie de factorul timp la care se referă.: valoarea de înscriere cu ocazia intrării în patrimoniu a creanţei sau a datoriei la valoarea curentă sau contabilă; valoarea de inventar sau valoarea bilanţieră.

Evaluarea curentă, prin aplicarea principiului nominalismului, după care creanţele sunt înscrise în contabilitate la valoarea lor nominală de rambursare, iar datoria la intrarea în patrimoniu la valoarea ei normală de rambursare. Eventualele diferenţe ce apar în timpul încasări creanţelor respectiv plăţilor datoriilor , vor fi evidenţiate în contabilitate în conturile de cheltuieli pentru diferenţele nefavorabile, respectiv în conturile de venituri pentru diferenţele favorabile.

Evaluarea de inventar presupune evaluarea creanţelor şi a datoriilor la valoarea care se stabileşte după valoarea de utilitate, în funcţie de loc şi de preţurile actualizate. Valoarea de inventar a creanţelor tine seama de posibilităţile concrete de încasare şi pot exista clienţi în litigiu, debitori incerţi, ale căror posibilităţi de încasare sunt incerte.

Dacă comparăm valoarea de inventar cu valoarea contabilă, putem avea trei situaţi:

  • Egalitate
  • Valoarea de inventar depăşeşte valoarea contabilă, dar potrivit principiului prudenţei deşi putem încasa mai mult această diferenţă nu o vom înregistra
  • Valoarea de inventar este sub valoarea contabilă Suntem nevoiţi să crem un provizion pentru depreciere.

Evaluarea bilanţieră se face cu respectarea principiului fidelităţi. Creanţele sunt înregistrate în contabilitate la valoarea lor nominală şi din prudenţă se constituie un provizion pentru depreciere, atunci când apare o pierdere probabilă. Dacă sa constituit provizionul la valoarea curentă atunci se va deduce provizionul.

La creanţele şi datoriile exprimate în valută, evaluarea de bilanţ se face la cursul valutar existent. Diferenţele de curs valutar se vor înregistra folosind conturile de diferenţe de conversie de activ şi de pasiv. Aceste diferenţe la începutului exerciţiului următor se vor relua.

1.1. Structura creanţelor

Creanţele comerciale sunt determinate de vânzările de bunuri (produse, mărfuri, materiale), de prestări de servicii şi de executarea de lucrării către terţi. Aici se încadrează clienţii şi conturile asimilate:

  • 411 „Clienţi”
  • 413 „Efecte de primit”
  • 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”
  • 418 „Clienţi – facturi de întocmit”
  • 419 „Clienti creditori”

Efectele comerciale de primit reprezintă drepturile de creanţă stabilite pe bază de cambii, bilete la ordin, trate , waranturi, cec-uri şi alte efecte comerciale primite de la clienţi în contul creanţelor. Ele reprezintă forme de credit comercial acordat de unităţile patrimoniale terţilor şi instrumente de plată.

Cambia este titlul de credit în temeiul căruia o persoană (emitentul) se obligă să plătească necondiţionat sau dispune să se plătească necondiţionat de către o altă persoană, la data şi locul indicat, o sumă de bani, aceluia pe care cambia îl desemnează. Cambia este de două feluri:

q       Biletul la ordin este o cambie eliberată de către un debitor (tras) unui creditor (trăgătorul) prin care debitorul (trasul) se obligă să plătească necondiţionat creditorului (trăgătorului) intr-un anumit loc şi la o anumită dată o sumă de bani.

q       Trata este o cambie prin care o persoană fizică sau juridică în calitate de creditor (trăgător), dispune unui debitor al său (tras) să plătească o sumă de bani unei alte persoane ( a treia) în calitate de beneficiar, la data şi în locul stabilit o sumă de bani .

Cecul este un înscris solemn prin care o persoană numită trăgător (plătitor) în baza unui depozit de bani constituit în prealabil la bancă devenită astfel tras, dă ordin să se plătească la o anumită dată sau la prezentare o sumă determinată unei terţe persoane, în calitate de beneficiar, intervenind astfel trei părţi. Sunt cecuri ca efecte comerciale, cecuri din carnetele cu limită de sumă ca instrument de decontare, cecuri de decontare în numerar a banilor de la bancă, cecuri de călătorie si altele. În acest caz: trăgătorul este persoana care dispune plata, trasul este acela care efectuează plata iar beneficiarul este persoana în favoarea căreia se efectuează plata.

Ca şi în cazul celorlalte două instrumente de plată, alături de biletul la ordin şi trată, cecul cuprinde următoarele elemente: denumirea de CEC, înscrisă în textul titlului; ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată inclusă în textul tipărit al formularului de CEC; numele aceluia care trebuie să plătească prin denumirea bănci pe fiecare CEC, indicarea locului unde se efectuează plata – locul desemnat alături de numele trasului; indicarea datei şi a locului unde a fost emis cecul; semnătura aceluia care emite cecul, trăgătorul fiind acela care garantează plata.

Warantul este recipisa primita de către posesorul unei mărfi depusă într-un depozit, prin care garantează efectuarea unei plăţi. Dacă nu efectuează plata nu poate ridica marfa. Până la scadenţa efectelor comerciale putând interveni operaţiuni de andosare şi avalizare, legate de circulaţia lor.

Andosarea sau girarea reprezintă scrierea pe versoul titlului de valoare, a documentului a obligaţiei de plată a noului debitor, faţă de creditor. Dacă un client emite un bilet la ordin în care se stabileşte „ Plătiţi suma de la data de persoanei”. Dacă acesta are nevoie de bani mai repede decât data stabilită prin ordinul de plată îl va putea folosi ca instrument de plată dacă face andosarea ordinului de plată. Dar pentru aceasta este necesar să existe o garanţie a plăţii datoriei noului debitor către creditor şi se face avalizarea.

Avalizarea reprezintă garanţia înscrisă pe cambie sau în afara acesteia de către o persoană fizică sau juridică care se angajază să achite contravaloarea tranzacţiei în cazul în care nici unul din ceilalţi debitori nu o face. Deci persoana care a avalizat cambia garantează până la scadenţă . Avalizarea se poate face o singură dată iar andosarea de câte ori este posibil.

Pentru tras datoria înregistrată în conturile Furnizori Efecte de plată nu poate fi modificată prin andosări şi nici o înregistrare nu se face înaintea decontări la scadenţă  sau anulări efectelor. Trăgătorul , beneficiarul iniţial contabilizează andosarea.

Decontarea efectelor comerciale se poate face prin încasarea contravalori lor de către beneficiar direct de la client sau prin intermediul unei bănci, în care caz se suportă o taxă de scont pentru serviciile bancare. În acest caz bancherul cumpără efectele remitentului şi plăteşte acestuia imediat suma cuvenită valoarea  scontată, reţinând scontul după relaţia:

Valoarea scontată = Valoarea nominală- Aigo

unde Aigo = Scont + Comisionul variabil admisibil scontului

În cadrul decontări efectelor comerciale poate interveni şi situaţia în care clientul plăteşte datoria înainte de scadenţă, iar furnizorul îi acordă un comision pentru încasarea mai devreme a creanţei.

Avansurile acordate furnizorilor  reprezintă sumele plătite acestora de către clienţi înainte de derularea tranzacţiilor pentru livrări de bunuri, executări de lucrări şi prestări de servicii.

Creanţele din reclamaţii, pagube materiale create de terţi şi alte creanţe de orice fel nelegate de activitatea de exploatare propriu – zisă sunt asimilate activităţilor financiare sau extraordinare şi sunt înregistrate în contabilitate în categoria  „Debitorilor diverşi”.


2. Contabilitatea decontărilor cu clienţii

Evidenţa sumelor datorate de clienţi interni şi externi pentru livrări de produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc ,lucrări executate sau prestări de servicii, sumele plătite de aceştia ca acont sau decontate şi cele rămase de plată, se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate”

Grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate”

411. CLIENŢI

413. EFECTE DE PRIMIT

4118. CLIENŢI INCERŢI SAU {N LITIGIU

418. CLIENŢI – FACTURI DE ÎNTOCMIT

419. CLIENŢI – CREDITORI

2.1. Contul 411 „Clienţi”

Contul 411 „Clienţi” ţine evidenţa decontărilor cu clienţi interni şi externi pentru produsele, semifabricatele , materialelor mărfurilor etc, vândute, lucrări executate şi servicii prestate pe bază de facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea la preţ de vânzare a bunurilor livrate şi serviciilor prestate, precum şi taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi. Soldul contului este debitor şi reprezintă sumele datorate de clienţi.

În debitul contului 411 „Clienţi” se înregistrează:

  • preţul de vânzare al mărfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate, lucrărilor executate şi serviciilor prestate, la care se adaugă TVA colectată aferentă prin creditul conturilor :

701 ”Venituri din vânzarea produselor finite”;

702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor”;

703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”;

704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”

705 „Venituri din studii şi cercetări”

706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune, chiri”

707 „Venituri din vânzarea de mărfuri”

708 „Venituri din activităţi diverse”

4427 „TVA colectată”

4428 „TVA neexigibilă” pentru livrările cu plata în rate.

  • valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate anterior şi care abia acum se facturează, prin creditul contului 418 „ Clienţi – facturi de întocmit ”
  • la deschiderea exerciţiului cu reluarea sumelor înregistrate la sfârşitul exerciţiului precedent ca diferenţe nefavorabile de curs valutar, prin creditul contului 476 „ Diferenţe de conversie –  cont de activ „
  • la sfârşitul exerciţiului, cu diferenţe favorabile de curs valutar, rezultate in urma creşteri cursului valutar, aferent creanţelor exprimate în devize, prin creditul contului 477 „ Diferenţe de conversie – cont de pasiv”
  • contravaloarea creanţelor reactivate, prin creditul contului 754 „ Venituri din creanţe recuperate”
  • valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienţilor, prin creditul contului 419 „ Diferenţe de conversie – cont de pasiv ”

În creditul contului 411 „ Clienţi ”se  înregistrează:

  • valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienţilor , prin creditul conturilor:

512 „ Conturi curente la bănci „

531 „ Casa „

  • contravaloarea efectelor comerciale acceptate şi preluate în contul livrărilor sau prestaţiilor făcute, prin debitul contului 413 „ Efecte de primit „
  • sume datorate de clienţi rău platnici , dubioşi sau cu care unitatea se află în litigiu, prin debitul contului 4118 „ Clienţi incerţi „
  • contravaloarea bunurilor livrate, a lucrărilor executate şi a serviciilor prestate, decontate pe seama avansurilor primite de la clienţi prin debitul contului 419    „Clienţi – creditori „
  • diferenţe nefavorabile de curs valutar stabilite la închiderea exerciţiului, aferente creanţelor exprimate în devize, prin debitul contului 476 „ Diferenţe de conversie – cont de activ ”
  • reluarea la începutul exerciţiului  a sumelor înregistrate în exerciţiul precedent ca diferenţe favorabile de curs valutar , prin debitul contului 477 „ Diferenţe de conversie – cont de pasiv „
  • diferenţe nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia încasări creanţelor exprimate în devize, prin debitul contului 665 „ Cheltuieli din diferenţe de curs valutar„
  • valoarea ambalajelor care circulă  în sistem de restituire , primite de la clienţi , prin debitul contului 419 „ Clienţi – creditori „
  • valoarea sconturilor acordate clienţilor, prin debitul contului 667 „ Cheltuieli privind sconturile acordate „

Soldul contului este  debitor  şi reprezintă sumele datorate de clienţi, deci creanţe faţă de aceştia neâncasate încă.

În , mod obişnuit livrarea este însoţită de factură, dar nu este tot timpul aşa fiind şi unele excepţii. De acea , trebuiesc făcute eventualele regularizări care să ţină cont între decalajele existente între livrări şi facturări. Livrările efectuate sau lucrările executate si serviciile prestate , inclusiv TVA aferentă , pentru care nu s-au întocmit facturi , dar a căror valoare este bine determinată, reprezintă venituri ale perioadei în care s-au făcut aceste livrări şi trebuie înregistrate la creanţe într-un cont distinct 418 „ Clienţi – facturi de întocmit” care este un cont de activ.

Exemple de operaţiuni cu contul 411 „Clienţi”:

1. Creşterea ( naşterea ) creanţelor:

a)     la livrarea produselor, cu facturi

411 „Clienti”


b)    la livrarea produselor fãrã facturi

Şi ulterior la întocmirea facturii

=

Regularizare TVA

c)     valoarea creanţelor reactive

=

d)    valoare care circulã în regim de restituire, facturate clienţilor

2. Scăderea ( micşorare ) creanţelor

a)     cu sumele încasate prin contul curent şi prin casã

b)    diferenţe de curs valutar aferente creanţelor, exprimatã în devize

411 „Clienti”

=

c)     valoarea cecurilor cu limitã de sume acceptate

d)    valoarea efectelor comerciale (cambii ) acceptate
e)     valoarea sconturilor acordate clienţilor cu ocazia încasării clienţilor

411 „Clienti”

=

f)      valoarea clienţilor incerţi, insolvabili, dubioşi şi în litigii

g)     valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primite de la clienţi

h)    decontarea avansurilor încasate de la clienţi

3. Alte operaţii cu contul 411- „Clienţi”:

a)     Evidenţierea unor vânzări de mărfuri, pe credit comercial, cu facturã, pe piaţa internã sau externã

b)    Evidenţierea diferenţei dintre valoarea CIF şi FOB a mărfurilor exportate, respectiv cheltuielile de asigurare şi cele de transport extern.

=

c)     Dobânda calculatã de încasat la mărfurile exportate pe credit comercial pe termen scurt şi/sau mediu.

d)    Comisionul cuvenit întreprinderii de comerţ exterior, la facturarea mărfurilor exportate în comision.

411 „Clienti”

=

e)     Valoarea cuvenitã unităţilor producătoare din ţarã, înscrise în facturile pentru exportul de mărfuri în comision.

f)      Reflectarea în contabilitatea furnizorului de bunuri la export a comisionului reţinut de intermediar:

– Facturarea bunurilor.

– La încasarea creanţei comision 10%

g)     Evidenţierea unor reduceri comerciale de preţuri acordate ulterior facturării (rabaturi, risturnuri, bonificaţii, remize) la servicii, lucrări, livrările de produse finite, semifabricate, mărfuri.

411 „Clienti”

411 „Clienti”

h)    Sconturi acordate clienţilor.

i)       La agentul economic care a efectuat conversia creanţelor în acţiuni sau pãrţi sociale cu valoarea acestor titluri obţinute în urma conversiei (OG 10/97 pentru blocajul financiar).

j)        Pentru diferenţele între valoarea negociatã a creanţei şi valoarea contabilã a acestora

– Când diferenţa este negativã

– Când diferenţa este pozitivã

k)    Taxa forfetarã reţinutã din valoarea creanţei vândute

2.2. Contul 418 „ Clienţi – facturi de întocmit „

Contul 418 „Clienţi – facturi de întocmit” evidenţiază livrările de bunuri, prestările de servicii sau executările de lucrări, inclusiv taxa pe valoare adăugată, pentru care nu s-au întocmit facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea livrărilor către clienţi, aferente exerciţiului financiar în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu valoarea facturilor întocmite către clienţi. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate, pentru care nu s-au întocmit facturi.

Contul 418 de debitează cu:

  • contravaloarea bunurilor livrate , a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate către clienţi aferente exerciţiului în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi , inclusiv TVA aferentă , prin creditul conturilor 701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708  şi 4428 „ TVA neexigibilă „
  • diferenţele favorabile de curs valutar constatate la închiderea exerciţiului, aferente creanţelor în devize pentru care nu s-au întocmit facturi, prin creditul contului 477 „ Diferenţe de conversie –  cont de pasiv „
  • reluarea la începutul anului a diferenţelor nefavorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului precedent, prin creditul contului 476 „ Diferenţe de conversie –  cont de activ „ .

Contul 418 se creditează în momentul facturării bunurilor livrate  anterior sau a lucrărilor executate şi serviciilor prestate anterior, prin debitul contului 411 „ Clienţi” precum şi cu următoarele conturi:

  • diferenţe nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia facturări, prin debitul contului 665 „ Cheltuieli di  diferenţe de curs valutar „
  • diferenţe nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în devize, ne facturate până la închiderea exerciţiului financiar, prin debitul contului 476 „ Diferenţe de conversie” cont de activ
  • reluarea la începutul anului a diferenţelor favorabile de curs valutar înregistrate la finele anului precedent, prin debitul contului 477 „ Diferenţe de conversie „ cont de pasiv

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea bunurilor livrate , a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate pentru care nu s-au întocmit facturi.

Dacă se constată la sfârşitul; exerciţiului că anumite creanţe faţă de anumiţi clienţi devin dubioase sau incerte, adică încasarea lor în parte sau în totalitate este îndoielnică, ţinând cont de situaţia financiară nesatisfăcătoare a debitorului, acestea se vor transfera din contul 411  „Clienţi ” în contul 4118  „ Clienţi incerţi ” . Creanţa se va transfera cu nivelul ei total, deci inclusiv cu cota ei de TVA.

Exemple de operaţiuni cu contul 418 „ Clienţi facturi de întocmit”

a)    Creşterea creanţelor

1. Valoarea livrărilor de mărfuri

şi la întocmirea facturii

b)  Micşorarea creanţelor

  1. Cu valoarea facturilor întocmite (pct.2)
  1. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor

2.3. Contul 413 „Efecte de primit”

Contul 413 „Efecte de primit” ţine evidenţa drepturilor de creanţă stabilită pe bază de efecte comerciale. Este un cont de activ. Se debitează cu sumele datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate. Se creditează cu valoarea efectelor comerciale primite de la clienţi şi cu sumele primite de la clienţi prin conturile curente. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit.

Se debitează cu:

  • Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienţi la plată prin creditul contului 403 „Efecte de plata
    • Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului
    • Reluarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile de la începutul exerciţiului

Se creditează cu:

  • Efectele comerciale primite de la clienţi ,respectiv la avalizarea cambiilor şi a biletelor la ordin
    • Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar
    • Diferenţele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în devize
      • Diferenţe nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului
      • Sumele încasate de la clienţi prin contul curent

Exemple de operaţiuni cu contul 413 „ Efecte de primit”

a)    Creşterea creanţelor

1. Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienţi la platã

b) Micşorarea creanţelor

1. Cu efectele comerciale primite de la clienţi, respectiv la avalizarea cambiilor şi     biletelor de ordin.

2. Diferenţele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în devize

=

413 „Efecte de primit”

3. Sumele încasate de la clienţi prin contul curent.

2.4. Contul 4118 „ Clienţi incerţi ”

Contul 4118 „Clienţi incerţi” ţine evidenţa clienţilor incerţi, rău platnici dubioşi sau aflaţi în litigiu. Este un cont de activ.

Se debitează cu valoarea bunurilor livrate, prestaţiilor efectuate sau a lucrărilor executate clienţilor care se dovedesc rău platnici, dubioşi, incerţi sau în litigiu.

Se creditează cu sumele încasate de la clienţi incerţi sau în litigiu sau cu sumele trecute pe pierderi cu prilejul scăderi din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă.

Soldul debitor al contului reprezintă sumele datorate de clienţi incerţi sau în litigiu.

Contul 4118 se debitează cu :

  • contravaloarea creanţelor faţă de clienţi care se dovedesc rău platnici , dubioşi , incerţi, sau cu care unitatea este în litigiu, preluate în acest cont prin creditul contului 411 ” Clienţi „  ;
  • reluarea sumelor înregistrate ca diferenţe nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului anterior pentru creanţe incerte în valută , prin creditul contului 476 „ Diferenţe de conversie – cont de activ „
  • diferenţe favorabile de curs valutar între valoarea de intrare şi cea de la sfârşitul exerciţiului , aferente creanţelor incerte în valută , prin creditul contului 477 „ Diferenţe de conversie – cont de pasiv ”

Contul 4118 se creditează cu:

  • sume recuperate încasate în conturile de disponibilităţi sau în numerar de la clienţi incerţi sau în litigiu, prin debitul conturilor :
    • 5121 „Conturi la bănci în lei”
    • 5124 „Conturi la bănci în valuta”
    • 531 „Casa”
  • diferenţe nefavorabile de curs valutar, rezultate la închiderea exerciţiului, aferente creanţelor incerte sau în litigiu, exprimate în devize , prin creditul contului 476 „ Diferenţe de conversie –  activ „
  • reluarea la începutul anului a sumelor înregistrate ca diferenţe favorabile de curs valutar, la închiderea exerciţiului anterior, prin debitul contului 477 „ Diferenţe de conversie  – cont de pasiv „
  • creanţe ce se constată a fi definitiv nerecuperabile , scoase din activ prin debitul conturilor:
    • 654 „ Pierderi din creanţe”
    • 4427 „TVA colectată” deoarece TVA a fost înregistrată la 4427 în momentul facturări şi a fost decontată bugetului de stat în luna respectivă, la constatarea pierderi creanţei se va diminua obligaţia faţă de buget prin debitarea contului 4427
  • diferenţe de curs valutar nefavorabile rezultate ca urmare a încasări unor creanţe în devize, ce figurau ca incerte sau litigioase, prin debitul contului 665 „ Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”

Soldul debitor reprezintă sumele datorate de clienţi dubioşi, incerţi sau cu care unitatea patrimonială se află în litigiu.

Concomitent cu constatarea caracterului incert al creanţei şi transferarea ei în contul 4118, aplicând principiul prudenţei, se va proceda la constituirea unui provizion pentru deprecierea creanţelor, cu suma probabilă a pierderilor. Nivelul acestui provizion se va stabili fără a lua în calcul TVA şi  se va aprecia pentru fiecare creanţă în parte ţinând cont de circumstanţe, provizionul constituit se va reflecta în  contabilitate cu ajutorul contului 491 „ Provizioane pentru deprecierea creanţelor – clienţi „

Exemple de operaţiuni cu contul 4118 „ Clienţi incerţi”

a)    Creşterea creanţelor

1. Clienţi rãi platnici, dubioşi, etc.

b) Micşorarea creanţelor

  1. Sumele încasate prin contul curent şi prin casã
  1. Sumele trecute pe pierderi, inclusiv TVA aferentã

4118 „Clienti incerti”

=

2.5. Contul 419 „ Clienţi – creditori”

Contul 419 „ Clienţi – creditori” este un cont de pasiv care exprimă obligaţiile unităţilor patrimoniale faţa de clienţii lor pentru avansurile sau aconturile încasate de la aceştia. Aceştia se vor lichida apoi prin decontarea lor, pe seama facturări livrărilor sau prestaţiilor ulterioare, urmând a se încasa doar diferenţa între nivelul total al facturări şi avansul sau acontul deja primit. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi reprezentând avansurile pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de lucrări şi se debitează cu decontarea avansurilor încasate de la clienţi. Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate clienţilor

Contul 419 se creditează cu:

  • sumele încasate de la clienţi, sub formă de avansuri sau de aconturi pentru livrări, executări sau prestări viitoare, prin debitul conturilor care arată modalitatea de încasare: 512 „Conturi curente la bănci” şi 531 „Casa”;
  • valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienţilor prin debitul contului 411 „Clienţi”;
  • diferenţele nefavorabile de curs valutar, la închiderea exerciţiului, aferente avansurilor primite în devize şi nedecontate încă, prin debitul contului 476 „Diferenţe de conversie- activ”;
  • la începutul anului următor, cu reluarea sumelor reprezentând diferenţele favorabile de curs valutar, înregistrate la sfârşitul anului precedent, prin debitul contului 477 „Diferenţe de conversie -pasiv”

Se debitează cu:

  • valoarea avansurilor sau aconturilor primite, decontate clienţilor pe seama livrărilor de bunuri, a prestărilor de servicii sau executărilor de lucrări, facturate acestora, prin creditul contului 411 „Clienţi”;
  • diferenţele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia decontării avansurilor în devize, prin contul 765 „Venituri din diferenţele de curs valutar”;
  • valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire primite de la clienţi, prin creditul contului 411 „Clienţi”;
  • valoarea ambalajelor care circulă în sistem de redistribuire nerestituite de clienţi, prin contul 708 „Venituri din activităţi diverse”;
  • diferenţele favorabile de curs valutar aferente avansurilor primite în depozite, şi nedecontate până la sfârşitul anului, prin creditul contului 477 „Diferenţe de conversie -pasiv”;
  • reluarea la începutul anului a sumelor reprezentând diferenţele nefavorabile de curs valutar înregistrate la sfârşitul exerciţiului precedent, prin creditul 476 „Diferenţe de conversie -activ”;

Soldul creditor al contului reprezintă datoriile unităţii faţă de clienţi pentru avansurile sau aconturile primite şi nedecontate încă.

Exemple de operaţiuni cu contul 419 „ Clienţi-creditori”:

a) Creşterea obligaţiilor ( datoriilor )

  1. Sumele încasate de la clienţi (avans) prin contul curent sau prin casã
  1. Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, facturate clienţilor
  1. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansului în devize de la clienţi, la închiderea exerciţiului
  1. Reluarea diferenţelor de curs valutar la închiderea exerciţiului

b) Scăderea obligaţiilor ( datoriilor )

1) Diferenţele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor în devize de la clienţi

2) Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului

3) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primite de la clienţi

4) Reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar

5) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire – nerestituite de clienţi.

3. Aplicatii

  1. S.C. GALAXY S.R.L. inregistreaza urmatoarele operatiuni:
  • %

    701 Venituri din vanzarea

    prod. finite” 50.000.000 lei

    4428 „TVA neexigibila” 9.500.000 lei

    În data de 15.01.2005 produsele finite obţinute in valoare de 50.000.000 lei se vând cu facturi ce urmează a se definitiva ulterior către S.C. MEDIA S.R.L., plata fiind făcută prin efecte comerciale.

 

Se definitivează factura:

Se înregistrează efectele de primit:

Încasarea efectelor:

Transferul TVA neexigibilă la TVA colectată

  • %

    703 „Venituri din vanzarea

    prod. reziduale” 1.500.000 lei

    427 „TVA colectata” 285.000 lei

    În data de 15.02.2005 se vând către S.C. SINGLE S.R.L. produsele reziduale rezultate în urma procesului de producţie care au fost recondiţionate plata făcânduse în numerar:

 

{nregistrarea platii:

  • %

    345 „Produse finite” 35.000.000 lei

    346 „Produse reziduale” 1.000.000 lei

    În data de 16.02.2005 se descarcă gestiunea pentru producţia stocată care a fost valorificată

  • În data de 17.02.2005 se vând către USAB animale şi păsări obţinute din producţie proprie cu factură:

{nregistrarea platii:

  • În data de 17.02.2005 se descarcă gestiunea pentru animalele şi păsările care au fost obţinute din propria producţie:
  • %

    704 „Venituri din lucrari executate

    si servicii prestate” 10.000.000 lei

    4427 „TVA colectata” 1.900.000 lei

    În data de 20.02.2001 se executa lucrari si prestari de servicii pentru S.C. ALFA S.A.:

  • În  data de 21.02.2005, in vederea executări unei lucrări SC TRONIC SRL depune un avans :

Evidenţa facturii pentru lucrarea prestată pentru SC TRONIC SRL:

Încasarea facturii SC TRONIC SRL mai puţin avansul care a fost încasat:

  • {n data de 22.02.2005 se inregistreaza vânzari de mărfuri prin magazinul propriu:
  • {n data de 22.02.2005 se inregistreaza descărcarea gestiunii pentru mărfurile care au fost vândute prin magazin:

 

  1. Se v@nd clientilor pe credit comercial produse finite in valoare de 2.000.000 lei (cost de productie), pretul de v@nzare fara TVA 3.000.000 lei. Se incaseaza contravaloarea produselor finite v@ndute.

Sa se faca notele contabile corespunzatoare v@nzarii si incasarii produselor finite.

Formula contabila aferenta v@nzarii:


Formula contabila aferenta incasarii clientilor:


Formula contabila aferenta descarcarii gestiunii de produsele v@ndute:

  1. {n calitate de client SC ALFA SA  depune la banca pe data de 04.02.2005 un ordin de plata in valoare de 2.300.000 lei reprezent@nd avansuri acordate furnizorilor.

Pe data de 10.02.2005 SC ALFA se aprovizioneaza cu materii prime in valoare de          8.000.000 lei, TVA 19%; urm@nd ca pe data de 18.02.2005 sa achite datoria fata   de furnizori.

Sa se inregistreze plata avansului acordat furnizorului, cumpararea de materii          prime si achitarea datoriei fata de furnizor.

  • {n data de 04.02.2005 se inregistreaza plata avansului acordat furnizorului

Formula contabila:

5121 “Conturi curente 2.300.000 lei

la banci”

2.300.000 lei   409“Furnizori-debitori”

  • {n data de 10.02.2005 se cumpara materii prime

%

8.000.000 lei 301 „Materii prime”

1.520.000 lei        4426 „TVA deductibila”

Formula contabila:

401 “Furnizori” 9.520.000 lei

  • {n data de 18.02.2005 se achita datoria fata de furnizor

Formula contabila:

  1. O societate comerciala primeste de la un client un avans pentru livrarea de materii prime in valoare de 1.500.000 lei. Societatea vinde acestui client faina in valoare de 3.000.000 lei (costul de productie), la pretul de v@nzare fara TVA de 5.000.000 lei. Ulterior incaseaza contravaloarea facturii. Sa se inregistreze primirea avansului, v@nzarea produselor si incasarea contravalorii acestora.
  • Avans primit de la clienti:

Formula contabila:

1.500.000 lei      419 „Clienti-creditori”

1.500.000 lei        5311 „Casa in lei”

  • V@nzare de produse finite

Formula contabila:

Descarcarea gestiunii de produsele finite v@ndute:

Formula contabila:

  • {ncasarea contravalorii produselor finite v@ndute:                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                   

  1. O societate comerciala efectueaza in cursul lunii ianuarie 2005, urmatoarele operatiuni:

a)     Aprovizionare cu materii prime, in suma de 50.000.000 lei, TVA 19%;

b)    Cumparare de marfuri, in suma de 30.000.000 lei, TVA 19%;

c)     Primirea facturii de energie electrica, in suma de 5.000.000 lei, TVA 19%;

d)    Plata furnizorului de materii prime din contul bancar al societatii;

e)     Plata in numerar a facturii de energie electrica;

f)      V@nzarea de marfuri unui client la pretul de v@nzare de 20.000.000 lei, TVA 19%;

g)     Plata din contul bancar a furnizorului de marfuri;

h)    {ncasarea contravalorii marfurilor v@ndute cu ordin de plata;

i)       V@nzarea de produse finite catre un client la pret de v@nzare negociat de 45.000.000 lei, TVA 19%;

j)       {ncasarea contravalorii produselor finite de la client.

Sa se faca inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de mai sus precum si regularizarea TVA.

Rezolvare:

  • Aprovizionare cu materii prime, in suma de 50.000.000 lei, TVA 19%;
  • 401 „Furnizori” 35.700.000 lei

    %

    30.000.000 lei        371 „Marfuri”

    5.700.000 lei    4426 „TVA deductibila”

    Cumparare de marfuri, in suma de 30.000.000 lei, TVA 19%;

  • Primirea facturii de energie electrica, in suma de 5.000.000 lei, TVA 19%;

5.950.000 lei        605 «Cheltuieli

privind energia si apa »

401 „Furnizori” 5.950.000 lei

  • Plata furnizorului de materii prime din contul bancar al societatii;
  • Plata in numerar a facturii de energie electrica;
  • V@nzarea de marfuri unui client la pretul de v@nzare de 20.000.000 lei, TVA 19%;
  • Plata din contul bancar a furnizorului de marfuri;
  • {ncasarea contravalorii marfurilor v@ndute cu ordin de plata;
  • V@nzarea de produse finite catre un client la pret de v@nzare negociat de 45.000.000 lei, TVA 19%;
  • {ncasarea contravalorii produselor finite de la client.
  • Regularizare TVA

–         Total sume debitoare TVA deductibila 16.150.000 lei

4426 „TVA de recuperat” 3.800.000 lei

Total sume creditoare TVA colectata 12.350.000 lei

3.800.000 lei      4423 « TVA de plata »

  1. O societate comerciala inregistreaza urmatoarele operatiuni:

–         05.01.2005. Se obtin din procesul de productie produse finite in valoare de 18.000.000 lei – cost de productie;

–         07.01.2005. Se vand 80% din produsele finite obtinute, la pretul de vanzare fara TVA de 20.000.000 lei;

–         09.01.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite livrate;

–         11.01.2005. Prestari servicii catre clienti in valoare de 15.000.000 lei, TVA 19%;

–         15.01.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea prestarilor de servicii;

–         19.01.2005. Se vand restul de 20% produse finite la pretul de 5.200.000 lei, TVA 19%;

–         24.01.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite livrate;

–         01.02.2005. Se achizitioneaza materii prime in valoare de 70.000.000 lei TVA 19%;

–         03.02.2005. Se obtin din fabricatie produse finite in valoare de 36.000.000 lei, pret antecalculat;

–         10.02.2005. Se expediaza clientilor produsele finite obtinute la pretul negociat de 50.000.000 lei, TVA 19%;

–         15.02.2005. Se achita furnizorilor costul materiilor prime;

–         20.02.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite livrate.

Sa se faca inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de mai sus.

Rezolvare:

  • 05.01.2005. Se obtin din procesul de productie produse finite in valoare de 18.000.000 lei – cost de productie
  • 07.01.2005. Se vand 80% din produsele finite obtinute, la pretul de vanzare fara TVA de 20.000.000 lei
  • 09.01.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite livrate
  • 11.01.2005. Prestari servicii catre clienti in valoare de 15.000.000 lei, TVA 19%
  • 15.01.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea prestarilor de servicii
  • 19.01.2005. Se vand restul de 20% produse finite la pretul de 5.200.000 lei, TVA 19%
  • 24.01.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite livrate
  • 01.02.2005. Se achizitioneaza materii prime in valoare de 70.000.000 lei TVA 19%
  • 03.02.2005. Se obtin din fabricatie produse finite in valoare de 36.000.000 lei, pret antecalculat
  • 10.02.2005. Se expediaza clientilor produsele finite obtinute la pretul negociat de 50.000.000 lei, TVA 19%
  • 15.02.2005. Se achita furnizorilor costul materiilor prime
  • 20.02.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea produselor finite livrate

4. Studiu de caz

Prezentarea firmei

S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L. a luat naştere în 25.06.1998, ca urmare a asocierii a două persoane, Badea Mircea şi Ştefănescu Mihai, fiecare acţionar vărsându-şi aportul subscris atât în numerar cât şi în natură.

Unitatea activeaza in domeniul panificatiei.

În anul 2004, societatea şi-a mărit capitalul social cu încă 80.000.000 lei prin incorporarea de rezerve, fapt ce a dus la o creştere a cifrei de afaceri şi ocuparea unor noi segmente de piaţa.

{n prezent unitatea promovează produsele de calitate superioară deservind un segment de piata semnificativ.

Studiul de caz vizeaza operatiunile pe care firma le-a realizat in perioada 01.12.2004 – 31.12.2004, cu reflectarea acestora in contabilitate si prezentarea bilantului contabil la sf@rsitul anului.

Principalele date referitoare la societate

S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L. – Braila, Strada Primaverii Nr.2

Capital social 180.000.000 lei

Numărul de înregistrare la registrul comerţului J09/12845/1998

Numărul de înregistrare fiscală R 1834567

Telefon/Fax : 0239/456789

E-mail: sentius@yahoo.com

Atenţie! Datele referitoare la unitatea economica din monografia contabila aferentă lucrării sunt ireale şi au fost inventate de către autorul acestei lucrări.

Monografie contabila

S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L. – Braila prezinta pe data de 01.12.2004 urmatoarea situatie in patrimoniu :

Mijloace fixe – instalatii 

(dnf = 10 ani)

Creante clienti

Materii prime

Produse finite

Disponibil la banca

Numerar in casierie

120.000.000 

50.000.000

12.000.000

500.000

60.000.000

1.500.000

Capital social 

Rezerve

Profit

Datorii furnizori

100.000.000 

100.000.000

20.000.000

24.000.000

TOTAL ACTIV 244.000.000 TOTAL PASIV 244.000.000

Valoarea mijloacelor fixe de 120.000.000 lei rezulta din :

–         valoarea contabila de intrare 360.000.000 lei ;

–         amortizarea cumulata 240.000.000 lei ;

Materiile prime sunt reprezentate:

–         faina 1.200 kg x 8.000 lei/kg = 9.600.000 lei

–         sare 800 kg x 3.000 lei/kg = 2.400.000 lei.

Produsele finite sunt reprezentate de p@ine

–         100 buc x 5000 lei/buc.

{n cursul lunii decembrie au loc urmatoarele operatiuni economice :

  1. Pe data de 02.12.2004 societatea comerciala cumpara faina 200 kg x 8.200 le/kg = 16.400.000 lei.
  2. Pe data de 05.12.2004 se inregistreaza consum de materii prime:

–         1.500 kg faina ;

–         10 kg sare.

  1. Pe data de 05.12.2004 se inregistreaza productia finita obtinuta:

–         3.200 buc p@ine, costul de productie fiind de 5000 lei/buc.

  1. Pe data de 05.12.2004 se inregistreaza v@nzarile de produse finite 3.300 buc p@ine la pretul de v@nzare fara TVA de 6.000 lei/buc.
  2. Pe data de 07.12.2004 societatea cumpara faina 5.000 kg x 8.300 lei/kg = 41.500.000 lei.
  3. Pe data de 09.12.2004 se achita furnizorilor suma de 30.000.000 lei.
  4. Pe data de 10.12.2004 se incaseaza de la clienti suma de 45.000.000 lei.
  5. Pe data de 15.12.2004 se majoreaza capitalul social prin incorporarea de rezerve a 80.000.000 lei.
  6. Pe data de 23.12.2004 se inregistreaza :
  • consum de materii prime :

–         faina 4.500 kg ;

–         sare 30 kg;

  • obtinere de produse finite 10.000 p@ini, cost de productie 5.000 lei/buc.
  • v@nzare de produse finite 9.800 p@ini la pretul de v@nzare fara TVA de 6.000 lei/buc.
  1. Pe data de 27.12.2004 se inregistreaza factura de apa pe luna decembrie in valoare de 4.165.000 lei si de energie electrica in suma de 6.168.000 lei.
  2. Pe data de 28.12.2004 se incaseaza de la clienti suma de 60.000.000 lei si se plateste furnizorilor suma de 45.000.000 lei.
  3. Pe data de 29.12.2004 se inregistreaza obligatiile salariale in suma de 10.000.000  lei ; obligatiile unitatii legate de salarii sunt in suma de 10.000.000 lei, iar impozitul pe salarii este in suma de 2.000.000 lei. Se achita salariile prin casierie.
  4. Pe data de 30.12.2004 se inregistreaza amortizarea mijloacelor fixe.
  5. Se regularizeaza TVA, se inchid conturile de cheltuieli si venituri.
  6. Se intocmeste bilantul contabil la sf@rsitul anului.

Nota : Metoda de evaluare a stocurilor la iesire este FIFO. Cota de TVA este 19%.

Reflectarea operatiunilor in contabilitatea firmei prin REGISTRUL JURNAL:

S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L.

REGISTRU JURNAL

 

Nr.

crt.

 

Data

 

Explicatia

 

Conturi

 

Sume (lei)

D C D C
1. 02.12 Cumparare materii prime

301

4426

401  

16.400.000

3.116.000

19.516.000
2. 05.12 Consum materii prime 

– faina: 12.000.000

– sare: 30.000

 

601

 

301

 

12.030.000

 

12.030.000

3. 05.12 Obtinere produse finite 345 711 16.000.000 16.000.000
4. 05.12 Vanzare produse finite 411

701

4427

23.562.000  

19.800.000

3.762.000

Descarcarea de gestiune 711 345 16.500.000 16.500.000
5. 07.12 Cumparare materii prime

301

4426

401  

41.500.000

7.885.000

49.385.000
6. 09.12 Plata furnizorilor 401 5121 30.000.000 30.000.000
7. 10.12 Incasare creante clienti 5121 411 45.000.000 45.000.000
8. 15.12 Majorare capital social 106 1012 80.000.000 80.000.000
9. 23.12 Consum materii prime 601 301 36.090.000 36.090.000
10. 23.12 Obtinere produse finite 345 711 50.000.000 50.000.000
11. 23.12 Vanzare produse finite 411

701

4427

69.972.000 

 

 

58.800.000

11.172.000

Descarcarea de gestiune 711 345 49.000.000 49.000.000
12. 27.12 Factura de apa si energie electrica

605

4426

401 

 

 

8.700.000

1.653.000

10.353.000
13. 28.12 Incasare creante clienti 5121 411 60.000.000 60.000.000
14. 28.12 Plata furnizori 401 5121 45.000.000 45.000.000
15. 29.12 Inregistrare salarii 641 421 10.000.000 10.000.000
16. 29.12 Obligatii legate de salarii pentru societate 645 431 3.500.000 3.500.000
17. 29.12 Retinere impozit pe salarii 421 444 2.000.000 2.000.000

 

Nr.

crt.

 

Data

 

Explicatia

 

Conturi

 

Sume (lei)

D C D C
18. 29.12 Ridicare numerar de la banca pentru plata salariilor 581 5121 10.000.000 10.000.000
5311 581 10.000.000 10.000.000
19. 29.12 Plata salariilor 421 5311 8.000.000 8.000.000
20. 30.12 Inregistrarea amortizarii 

Am. anuala = 3.600.000

Am. lunara = 3.000.000

 

681

 

281

 

3.000.000

 

3.000.000

21. 31.12 Regularizare TVA 4427

4426

4423

14.934.000  

12.654.000

2.280.000

22. 31.12 Inchidere conturi de cheltuieli 121

601

605

641

645

681

74.560.000  

49.630.000

8.700.000

10.000.000

3.500.000

3.000.000

23. 31.12 Inchidere conturi de venituri

701

711

121  

78.600.000

500.000

79.100.000
TOTAL 828.742.000 828.742.000

Conturile folosite au urmatoarele denumiri :

301 Materii prime

345 Produse finite

401 Furnizori

4426 TVA deductibila

601 Cheltuieli cu materiile prime

711 Variatia stocurilor

411 Clienti

701 Venituri din vanzarea produselor finite

4427 TVA colectata

5121 Conturi curente la banci

106 Rezerve

1012 Capital social subscris si varsat

605 Cheltuieli cu energia si apa

641 Cheltuieli cu salariile personalului

421 Decontari privind salariile personalului

645 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala

431 Decontari privind asigurarile si protectia sociala

444 Impozit pe salarii

581 Viramente interne

5311 Casa in lei

681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele

281 Amortizari privind imobilizarile corporale

4423 TVA de plata

121 Profit si pierdere

S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L.

BALANTA DE VERIFICARE

{ncheiata la 31.12.2004

Simb. 

cont

Solduri initiale Rulaje Solduri finale
D C D C D C
1012 100.000.000 0 80.000.000 180.000.000
106 100.000.000 80.000.000 0 20.000.000
121 0 20.000.000 74.560.000 79.100.000 0 24.540.000
212 360.000.000 0 0 360.000.000
281 240.000.000 0 3.000.000 243.000.000
301 12.000.000 57.900.000 49.360.000 20.540.000
345 500.000 66.000.000 65.500.000 1.000.000
401 24.000.000 75.000.000 79.254.000 28.254.000
411 50.000.000 93.534.000 105.000.000 38.534.000
421 0 10.000.000 10.000.000 0
431 0 0 3.500.000 3.500.000
4423 0 0 2.280.000 2.280.000
4426 12.654.000 12.654.000
4427 14.934.000 14.934.000
444 0 0 2.000.000 2.000.000
5121 60.000.000 105.000.000 85.000.000 80.000.000
5311 1.500.000 10.000.000 8.000.000 3.500.000
581 10.000.000 10.000.000
601 49.360.000 49.360.000
605 8.700.000 8.700.000
641 10.000.000 10.000.000
645 3.500.000 3.500.000
681 3.000.000 3.000.000
701 78.600.000 78.600.000
711 66.000.000 66.000.000
Total 484.000.000 484.000.000 828.742.000 828.742.000 503.574.000 503.574.000

S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L.

BILANT CONTABIL

{ncheiat pe 31.12.2004

Posturi de Activ Sume
A. Active imobilizate (1+2+3) 117.000.000
1. Imobilizari necorporale 0
2. Imobilizari corporale (212-281) 117.000.000
3. Imobilizari financiare 0
B. Active circulante (1+2+3) 143.574.000
1. Stocuri si productie in curs de executie 21.540.000
– Materii prime (cont 301) 20.540.000
– Produse finite (cont 345) 1.000.000
– Alte stocuri 0
2. Creante 38.534.000
– Clienti (cont 411) 38.534.000
– Alte creante 0
3. Trezoreria 83.500.000
– Disponibil la banca 80.000.000
– Numerar in casierie 3.500.000
– Alte disponibilitati 0
C. Active de regularizare si asimilate 0
D. Prime privind rambursarea obligatiunilor 0
TOTAL ACTIV 260.574.000
Posturi de pasiv Sume
A. Capitaluri proprii 224.540.000
– Capital social 180.000.000
– Rezerve 20.000.000
– Rezultatul exercitiului (+ profit/ – pierdere) 24.540.000
B. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 0
C. Obligatii 36.034.000
– Furnizori (cont 401) 28.254.000
– Datorii fiscale (cont 444+4423+431) 7.780.000
D. Pasive de regularizare si asimilate 0
TOTAL PASIV (A+B+C+D) 260.574.000

Concluzii

Unitatea S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L.

Din monografie se observă că:

  • unitatea înregistrează profit ca urmare a desfacerilor realizate;
  • societatea colaborează cu mai multe firme în vederea comerţului cu acestea;
  • majorarea capitalului social asigura firmei stabilitate financiara;
  • salariile si datoriile catre bugetul asigurarilor sociale si furnizori sunt platite in termene rezonabile.

Anexe

Nr. 

crt.

SPECIFICATIA 

(produse, ambalaje, etc.)

U.M. Cantitatea Pretul unitar 

(fara T.V.A.)

-lei-

Valoare 

-lei-

Valoarea 

T.V.A.

-lei-

 

0 1 2 3 4 5 (3×4) 6
1. 

Se achita cu OP in 30 de zile de la livrare

Faina

kg 

200 

8200 

16.400.000 

3.116.000 

Total 

din care:

accize

16.400.000 3.116.000
X
 

Semnatura

de primire

Avram George
Total de plata 

(col.5 + col.6)

19.516.000

Anexa nr. 1 aferenta studiului de caz reprezentand facturarea materiilor prime la 02.12.2004

Anexa nr. 2 aferenta studiului de caz reprezentand aviz de insotire a materiilor prime la 02.12.2004

Nr. 

crt.

SPECIFICATIA 

(produse, ambalaje, etc.)

U.M. Cantitatea livrata Pretul unitar 

(fara T.V.A.)

-lei-

Valoare 

-lei-

Semnatura si ştampila furnizorului

S.C.

PANMIX

S.A.

0

Date privind expeditia:

Numele delegatului Popescu George

B.I. seria G.X. nr. 723415 eliberat Pol. Braila

Mijlocul de transport Auto nr. BR-01-CGA

Expedierea s-a facut in prezenta noastra la

data de 02.12.2004 ora 10:30 AM

Semnaturile:  Ionescu L.  –  Avram G.

1

2 3 4 5
1. 

Faina

kg 

200 

8.200 

16.400.000 

Total 16.400.000
 

Semnatura

de primire

Avram George

Anexa nr. 3 aferenta studiului de caz reprezentand facturarea materiilor prime la 07.12.2004

Nr. 

crt.

SPECIFICATIA 

(produse, ambalaje, etc.)

U.M. Cantitatea Pretul unitar 

(fara T.V.A.)

-lei-

Valoare 

-lei-

Valoarea 

T.V.A.

-lei-

 

0 1 2 3 4 5 (3×4) 6
1. 

Se achita cu OP in 30 de zile de la livrare

Faina

kg 

5000 

8300 

41.500.000 

7.885.000 

Total 

din care:

accize

41.500.000 7.885.000
X
 

Semnatura

de primire

Avram George
Total de plata 

(col.5 + col.6)

49.385.000

Anexa nr. 4 aferenta studiului de caz reprezentand aviz de insotire a materiilor prime la 07.12.2004

Nr. 

crt.

SPECIFICATIA 

(produse, ambalaje, etc.)

U.M. Cantitatea livrata Pretul unitar 

(fara T.V.A.)

-lei-

Valoare 

-lei-

Semnatura si ştampila furnizorului

S.C.

PANMIX

S.A.

0

Date privind expeditia:

Numele delegatului Popescu George

B.I. seria G.X. nr. 723415 eliberat Pol. Braila

Mijlocul de transport Auto nr. BR-01-BAF

Expedierea s-a facut in prezenta noastra la

data de 07.12.2004 ora 14:30 PM

Semnaturile:  Ionescu L.  –  Avram G.

1

2 3 4 5
1. 

Faina

kg 

5000 

8300 

41.500.000 

Total 41.500.000
 

Semnatura

de primire

Avram George

Anexa nr. 5 aferenta studiului de caz reprezentand bon de consum la data de 05.12.2004

Unitatea 

S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L.

Produs, lucrare (comanda) 

Paine

 

Bon de consum

(colectiv)

Numar document Data eliberarii Cod 

predator

Cod 

primitor

Nr. comanda 

Cod produs

Ziua Luna Anul
315 05 12 2004
Nr. 

crt.

Denumirea materialelor (inclusiv sort., marca, profil, dimensiune) Cont  

Cant.

necesara

 

Cod

 

U.M.

 

Cant. eliberata

 

Pretul unitar

 

Valoarea

 

debitor

 

creditor

1. Faina 601 301 1500 kg 1500 8.000 12.000.000
2. Sare 601 301 10 kg 10 3.000 30.000
Total 12.030.000
Data si semnatura 

05.12.2004     Eremia S.

Sef compartiment Gestionar Primitor
Stan Ion Avram George Gherman Ioana

Anexa nr. 6 aferenta studiului de caz reprezentand bon de consum la data de 23.12.2004

Unitatea 

S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L.

Produs, lucrare (comanda) 

Paine

 

Bon de consum

(colectiv)

Numar document Data eliberarii Cod 

predator

Cod 

primitor

Nr. comanda 

Cod produs

Ziua Luna Anul
315 23 12 2004
Nr. 

crt.

Denumirea materialelor (inclusiv sort., marca, profil, dimensiune) Cont  

Cant.

necesara

 

Cod

 

U.M.

 

Cant. eliberata

 

Pretul unitar

 

Valoarea

 

debitor

 

creditor

1. Faina 601 301 4.500 kg 4.500 8.000 36.000.000
2. Sare 601 301 30 kg 30 3.000 90.000
Total 36.090.000
Data si semnatura 

23.12.2004     Eremia S.

Sef compartiment Gestionar Primitor
Stan Ion Avram George Gherman Ioana

BIBLIOGRAFIE

1.      ***    Legea contabilităţi 82/91;

2.      ***    Regulamentul de aplicare a legii contabilităţii;

3.      Lefter Chirica „Curs complet de contabilitate si fiscalitate” vol IV, Ed.  Economica 2001;

  1. Ristea Mihai, Oprea Calin „Contabilitate generala”, Ed. Independenta Economica 2004;
  2. Ristea Mihai „Contabilitatea intreprinderii” vol. I, Ed. Economica 2003.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: