Acasă » Uncategorized » Managementul marketingului în turism

Managementul marketingului în turism

Sunt numeroase definiţii ale marketingului, care exprimă în opinia noastră aceleaşi preocupări – satisfacerea nevoilor clientului, însă care în abordarea practică a domeniului pun pe primul loc elemente diferite; din multitudinea acestora, patru mi s-au părut mai relevante şi mai adaptate contextului. Iată care sunt acestea:

1. Marketingul înseamnă să te informezi asupra nevoilor clientelei, să modelezi produsul astfel încât să corespundă cât mai mult acestor nevoi, să convingi clientul să satisfacă aceste nevoi şi, în final, să te asiguri că produsul este uşor accesibil atunci când clientul vrea să îl cumpere. – Gerry Draper, manager la British Airways

2. În mod fundamental, marketingul caută mai întâi o cerere, ulterior creând un produs sau furnizând un serviciu astfel încât să satisfacă aceasta cerere. Vânzarea în schimb urmează calea inversă, creând un produs sau serviciu pe care încearcă ulterior să îl vândă. Principalul în marketing este de a stabili o fidelitate solidă a clientelei, astfel încât consumatorul să nu cumpere doar o singură dată. – Melvyn Grene

3. Sensul veritabil al marketingului este de a fi atent la cererea pieţei şi de a satisface această cerere pentru a obţine un profit. Superioritatea în marketing decurge deci din a fi mai atent decât concurenţa la schimbările pieţei. – Anderson & Lembke, directorii unei agenţii de publicitate suedeze

4. Marketingul este într-atât de important încât nu poate exista ca funcţiune separată într-o întreprindere, pe acelaşi loc cu administraţia sau cu resursele umane. Marketingul cere un lucru separat şi un grup de activităţi distincte. El reprezintă dimensiunea centrala a întreprinderii, este munca întregii organizaţii văzuta sub unghiul rezultatului final, adică din punctul de vedere al clientului. Iată de ce toate departamentele unei firme ar trebui să se simtă răspunzătoare de marketing. – Thomas F. Powers, “Introduction to management in the hospitality industry”

Aşa cum aţi constatat, din anumite puncte de vedere, acestea sunt mai mult concepţii de marketing decât definiţii, şi aceasta deoarece marketingul are mai mult aplicaţie practică decât dimensiune teoretică. Sintetizând, marketingul este o atitudine absolută faţă de orice afacere, înglobând permanent fluxul continuu al schimbărilor de pe pieţele deja existente cu căutarea de noi debuşee, adaptând amenajările şi serviciile oferite de hotel noilor pieţe/clienţi, şi, totodată, încercând să cucerească/atragă aceste noi pieţe.

Ciclul continuu al marketingului pleacă de la căutarea de informaţii, continuă cu:

analiza complexă a concurenţei (analiza SWOT),

analiza produsului propriu,

concretizându-se spre final în politica de marketing (înglobând toate cele patru componente ale sale: politica de preţ, de produs, de promovare şi de plasament/distribuţie) şi se termină cu:

procesul de vânzare (directă, la telefon sau prin corespondenţă – clasic sau electronic); acest ultim proces generează însă noi căutări care, după cum am văzut, stau la baza acestui ciclu.

Marketingul cere o analiză atentă a surselor de venit existate sau potenţiale. Cum vânzarea cere acelaşi tip de efort intelectual şi material, o parte din cheltuielile necesare procesului de vânzare pot fi economisite prin utilizarea procesului de marketing.Dar pieţele şi în consecinţă debuşeele se schimbă în permanenţă, drept urmare este din ce în ce mai necesară redefinirea lor continuă. De aici rezidă poate greşeala unora dintre firmele de turism. Spre exemplu, unele firme din domeniul hotelier consideră că hotelurile şi restaurantele sunt construite pentru un segment bine definit din piaţă şi, deoarece la început au în general mult succes, nu întreprind nici o tentativă de a le redefini rolul pe piaţă sau de a căuta noi clienţi. Una dintre motivaţiile comportamentului lor constă în faptul că, odată ce imobilul este construit, nu este foarte uşor să se modifice produsul în funcţie de schimbările pieţei, având în vedere că acesta este în principal constituit din camere, la aceasta adăugându-se şi reticenţa oamenilor de a schimba ceea ce odinioară mergea bine.

Practica a dovedit că produsul hotelier poate fi însă modificat în câteva moduri:

reînnoind decoraţiunile;

organizând săptămâni sau luni tematice;

schimbând uniformele personalului;

variind meniurile din restaurante;

reeşalonând tarifele;

imprimând şi distribuind noi materiale publicitare;

îmbunătăţind constant prestaţiile hoteliere.

Decizia aparţine managerilor fiecărei organizaţii din cadrul industriei ospitalităţii şi este în concordanţă cu informaţiile oferite de piaţă şi în mod special cu segmentul ţintă de clientelă vizat.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: